Caznele oamenilor de HR, în pandemie: birocrație dezarmantă la aplicarea șomajului tehnic și „teancuri nesfârșite de decizii” atunci când angajatorul vrea reducerea săptămânii de lucru de la 5 la 4 zile

De când a început criza provocată de coronavirus în martie am încercat în primul rând să înțeleg provocările pe care această criză le va avea pe piața muncii, dar să și vin în întâmpinarea oamenilor și companiilor cu soluții adaptate acestei perioade. Cred că este esențial să anticipăm și să ne pregătim pentru ceea ce urmează, oricât de dificil ne-ar fi, nu doar să reacționăm la ce ni se întâmplă acum. Consider că România nu este în criză doar de acum, ci că de ani de zile ne luptăm cu zone vulnerabile în multe domenii, cum ar fi educația, sănătatea, turismul, producția etc. Poate a venit momentul să ne recalibrăm și să găsim soluții viabile pe termen lung astfel încât nu doar să trecem peste această perioadă, care nu a făcut decât să acutizeze criza deja existentă, ci să devenim din ce în ce mai eficienți și performanți pe termen lung.

Am constatat că sunt companii care au reacționat fără niciun fel de strategie, concediindu-și angajații, de exemplu, pentru a-și păstra afacerea, companii care și-au închis porțile, dar sunt și companii care depun eforturi nu doar în a-și păstra oamenii, ci în a-i ține cât mai aproape și a-i motiva în această perioadă pentru că au înțeles cât de important este factorul uman nu doar în acest context, ci în general, și cât contribuie oamenii motivați la a produce rezultate de calitate. 

Pentru a merge în profunzimea lucrurilor și a reuși să înțelegem și mai bine provocările din mediul profesional și pentru a veni cât mai rapid și constructiv cu soluții pe termen mediu și lung am stat de vorbă cu oameni de Resurse Umane și nu numai din diverse companii și industrii.

Decebal, Managing Partner companie Safety, crede că “această criză îi obligă pe manageri să-și administreze cu foarte mare atenție resursele și să-și reconsidere prioritățile și modelul de business.

Din punct de vedere strategic, între subiectele fierbinți de pe lista managerilor de resurse umane se află asigurarea disponibilității și continuității forței de muncă, păstrarea persoanelor cheie din organizație și optimizarea costurilor prin utilizarea extinsă a muncii de acasă (telemunca). Normalitatea post-pandemie a pieței muncii va fi definită și printr-o schimbare de atitudine din partea angajaților, fapt ce determină nevoia de un nou stil de leadership. Organizațiile vor avea nevoie, mai mult decât oricând, de consultanți și traineri capabili să alinieze și să instruiască eficient angajații la revenirea din criza COVID-19.”

Nicoleta Ilea, HR Manager, consideră că „în această perioadă cu toţii suntem afectaţi, deopotrivă companii şi oameni. Cred că acum se verifică flexibilitatea, cultura organizaţională, adaptabilitatea şi valorile.

Noi (grupul de companii Acctas BPO -Transiris – Retina) suntem obişnuiţi cu tot ceea ce presupune work from home, facem asta de ani buni, însă pentru o parte dintre clienţii noştri lucrurile au stat foarte diferit. Cele mai importante provocări pentru clienţi au fost setarea infrastructurii: VPN, echipamente, platforme stabile de comunicare, instalarea programelor necesare. Alte provocări au venit pe parte de luare şi comunicare a deciziilor, motivare a echipelor, programe de wellbeing în timp de criză, comunicare echilibrată.

Pentru infrastructură s-au alocat bugete şi s-au achiziţionat rapid, iar colegii Sys Admin s-au ocupat prompt de toate setările, testările şi trainingurile necesare. Ca platforme de comunicare preferăm Teams şi WebEx pe care le-am testat în ultimii ani şi ştim deja că sunt stabile, se pot folosi de pe telefon, laptop, tableta, desktop, sunt GDPR compliant şi sunt uşor de folosit.

Pentru comunicarea cu echipele, motivarea lor, HR-ul munceşte foarte mult: avem grijă la modul în care comunicăm, cât de mult, cât de des, oferim sprijin managerilor în acest sens, încurajăm managerii să acorde o mai mare atenţie la moralul oamenilor, să îi îincurajeze. În ceea ce priveşte deciziile grele, top managementul s-a bazat pe discuţii deschise cu oamenii, s-a asigurat că a luat în calcul toate variantele, a comunicat transparent, coerent, şi “a adus în barcă” pe lângă manageri şi liderii informali.

Nu știm cum va arăta piaţa muncii post-criză coronavirus, însă deja am observat că acei candidaţi din zona de IT software au început să caute ei recruiterii, asteptările salariale au început să fie mult mai corelate cu realitatea, work from home este un lucru pe care candidaţii îl doresc inclus în pachet. Grilele de valori vor fi modificate, asta cu siguranţă. Nu cred că vom mai vedea atât de mulţi oameni dispuşi să muncească peste program, dispuşi să-şi sacrifice timpul cu familia pentru job.

De asemenea, cred că acele organizaţii care au demonstrat sincer că le pasă de oameni vor avea un grad mai mare de retenţie pe viitor, în vreme ce vom vedea un exod al talentelor din organizaţiile în care cultura organizaţională este doar un citat pe perete.

HR-ul este un real partener de business şi cred că după acest moment vor mai fi foarte puţini cei care consideră că HR-ul se rezumă la recrutare, contracte de muncă, proceduri şi concedieri. Și da, am beneficiat de sprijin din partea managementului, atât în cadrul grupului de companii, cât şi în cadrul companiilor client.

O să închei intervenția mea cu un paragraf dintr-un interviu acordat recent celor de la Speakings:

Statisticile celor din Big 4 arată că în ultimele săptămâni productivitatea angajaților a atins nivelul excelent de 95 %, comparativ cu 75%-80% din perioada pre-criză.

Discutând cu echipele, dar și cu alți oameni de HR pe această temă, fără excepție toți spun că acum muncesc mai mult și mai bine.

Asta este extraordinar, dar atenție la costul ascuns, și aici mă refer la burnout.

Este important să ne stabilim un program, o rutină personală în care să putem funcționa, să livrăm la același standard de calitate, însă să ne facem timp și pentru noi, pentru activități care ne relaxează și ne încarcă bateriile.”

Articol publicat și pe Republica.ro.