- 2016-08-06
- Posted by: Corina Neagu
- Category: Consiliere in cariera, Recrutare
Din ce în ce mai mulți oameni, în special tinerii, au dileme existențiale de genul: am trimis CV-ul la sute de companii și nu mă cheamă nimeni la interviu, am fost la nenumărate interviuri și nu am primit nici feedback, nici ofertă, de câteva luni bune îmi caut de lucru și nu am deloc noroc, nu știu să-mi fac CV-ul și nici să mă prezint la interviu. Și acestea sunt doar câteva dintre ele.
Se poate observa un paradox. În perioada comunismului te duceai la școală, la liceu, la facultate, unii la școala profesională și aveai asigurat un serviciu. Nu aveai tentații, nu aveai tehnologie, nu aveai deschidere și expunere internațională, nu aveai opțiuni.
După Revoluție, lucrurile s-au schimbat dramatic și în 2016, dacă ai studii, nu ai nicio garanție că vei obține un loc de muncă. Dar nici dacă ai studii și experiență acumulată în proiecte, voluntariat și internship-uri, nu ai nicio siguranță că vei obține un job.
Dacă ai studii, experiență, cunoști limbi străine, ai diverse abilități și competențe speciale, nu există, din nou, nicio certitudine. Dacă mai ai și peste 40 de ani, atunci devine din ce în ce mai greu să găsesti un loc de muncă, iar pentru unii e chiar imposibil.
Tipuri de tineri
De foarte multe ori, primesc la interviu tineri care ies de pe băncile școlii neștiind să facă nimic. Dar vor toți salarii bune și poziții importante. Nu e nimic rău în a-ți dori asta, dar în majoritatea cazurilor de succes întâlnite de mine în companiile în care am lucrat sau la clienții mei am constatat că, pentru a ajunge în vârful piramidei, trebuie să urci niște trepte (în acest articol nu tratăm excepțiile).
Este perfect adevărat, pe de o parte, că sistemul nostru educațional este unul rigid și perimat, care ne vrea pe toți la fel. Pentru generația digitală, acest sistem este un chin.
Mulți tineri nu au chef să învețe, pentru că ei consideră că găsesc absolut toate informațiile de care au nevoie pe Net. Scopul educației nu este suficient pentru a le trezi interesul, când știu că se poate și altfel. Și la ce sunt bune toate materiile acelea aride, când ei știu clar că nu le vor folosi la nimic în viitor? Că se descurcă ei cumva, ca sunt deștepți.
Pe de altă parte, există și tineri cu foarte mare potențial, din toate punctele de vedere. Tineri serioși, dornici să muncească, să învețe, să aibă succes. Succesul, pentru mulți dintre ei, nu înseamnă neapărat bani, ci recunoaștere, să facă ceva bine, să se afirme, să se vorbească despre ei. Banii vin ca o consecință. Sunt tineri care-și cunosc valoarea și o pun în slujba unor fapte mărețe. Devin antreprenori, se implică în proiecte sociale, au idei, au inițiativă. Sau pleacă din România.
Din păcate, avem și rateuri. Un procent uriaș. Analfabetism, droguri, furt, violență, alcool, toate acestea fiind o plagă a unei societăți care nu știe să-și crească, să-și educe, să-și motiveze, să-și promoveze copiii și valorile, acelea multe sau puține, câte sunt.
Și nu în ultimul rând, avem olimpicii, acei 1% care nu ne reprezintă, din păcate, dar pe care-i felicităm de fiecare dată, cu mândrie națională, când mai aduc câte o medalie acasă.
Acești tineri sunt viitorii noștri angajați. Asta dacă se prezintă la interviu. Este la modă acum să nu răspunzi la mailuri, la mesaje, să confirmi că vii la interviu și să nu te prezinți, să nu oferi feedback candidaților când le-ai spus clar la interviu că o vei face.
Pentru că e la modă să nu fii educat, să nu ai cei 7 ani de acasă, să nu te intereseze cei din jur, să nu respecți deontologia profesională, indiferent de profesia aleasă.
Eu cred sincer că loc pe piață are toată lumea, că toți putem deveni parteneri, că putem învăța unii de la alții și, mai ales, învăța din greșelile trecutului, pe care le tot repetăm. Nu pot înțelege însă cum ne dorim să avem rezultate diferite, mai bune, aplicând aceleași comportamente și reguli în procesul de recrutare.
Dacă ar fi să recomand cuiva ceva, aș începe cu:
Părinții – Copiii au nevoie de dragoste, de înțelegere, de sprijin necondiționat, de îndrumare, de răbdare și de dedicare, interes și timp petrecut cu ei. Au nevoie să fie ascultați și încurajați și au nevoie de recunoaștere. Copiii au un potențial uriaș, talente nedescoperite care mor dacă nu sunt exploatate și au nevoie să experimenteze.
Insultele, presiunea, agresivitatea fizică sau verbală nu au ce căuta în viața și educația unui copil. Iar când vine vremea deciziilor de carieră, adolescenții trebuie îndrumați corespunzător și profesionist, pentru că ei nu trebuie să reflecte frustrările și dorințele părinților care nu au făcut ce și-au dorit în viață, ci pasiunile și talentele proprii, care-i reprezintă cu adevărat.
Profesorii – Copiii au nevoie de mentori, de oameni pasionați de ceea ce fac, de oameni care să-i provoace și să-i determine să iubească să învețe și să gândească, să caute soluții, să inventeze, să fie creativi și să-și dorească să vină la școală. De drag, nu din obligație. Copiii trebuie să vadă în școală un etalon al unei societăți în care se simt în siguranță, un instrument util pentru viitor, și nu un obstacol în calea fericirii lor.
Copiii, adolescenții, tinerii – Am trăit într-o perioadă grea, cu învățat la lumânare, am avut materii care mi-au plăcut și pe care le-am studiat cu mare drag, dar și materii pe care le-am învățat doar pentru că trebuia să le învăț și să iau notă de trecere, nu am avut tentații, nu am avut tehnologie, nici prea multe opțiuni. Dar am făcut sport, am ales să citesc, să învăț, să mă joc, să trăiesc fiecare experiență la maxim, fără a ceda teren lucrurilor care-mi puteau face rău. E doar o chestie de alegere și de asumare care se educă în timp.
Societatea de azi vă oferă toate instrumentele ca să reușiți, dar vă pune și multe obstacole care vă pot abate din drum. De aceea, educația vă poate aduce un plus de valoare atunci când e vorba de viitorul vostru. Nu o ignorați, mereu vor exista în viață lucruri pe care nu le vom face cu plăcere, și încercați să luați ce este mai bun și mai frumos din tot ceea ce aveți de făcut și de învățat, din toate experiențele zilnice, din familie, de la cei din jur. Faceți tot ceea ce ține de voi, pentru ca mâine să fiți mai buni și mai bine pregătiți decât azi.
Accesul la informație este mult mai ușor azi, este păcat să nu folosiți această oportunitate în favoarea voastră.
Viitorul este al celor care acționează, care îndrăznesc să-și depășească limitele, al celor care au curaj, nu al celor care-și plâng de milă, se plafonează și se complac.
Și aș încheia cu:
Autoritățile – Avem sisteme educaționale, și nu numai, perimate, depășite, greoaie și lipsite de utilitate. Uitați-vă în jur, consultați-vă cu oameni cu vocație pedagogică, care pun mai presus de toate interesele copiilor, analizați nevoile societății actuale, creați un echilibru între nevoie și ofertă, dați-ne dreptul la mai multe opțiuni, încurajați tinerii să intre în învățământ, să-și dorească să predea la catedră, să formeze oameni, încurajați profesorii să fie deschiși la schimbare, să se reinventeze, să învețe ce este nou și să se adapteze.
Educația este singurul lucru care ne rămâne, dacă ni se ia totul. De la educație pornesc toate reușitele, dar lipsa educației duce la eșecuri individuale, în comunitate, în societate.
Articol publicat și pe Catchy.ro.
Share is care. 🙂
Mă găsiți aici: corina@dare.com.ro
Facebook: Facebook.com/neagu.corina.3
LinkedIN: Linkedin.com/in/CorinaNeagu