Lista neagră a zilelor noastre

Citeam zilele trecute niște articole care dezbăteau subiectul alcătuirii unei liste negre a candidaților și/sau a recrutorilor. M-am gândit ceva până să iau decizia dacă să scriu și eu părerea mea despre acest subiect, destul de controversat din comentariile la articolele respective. Și iată că m-am prevalat de dreptul la libera exprimare și opinie și a ieșit ce veți citi mai jos.

La ce ne-ar ajuta o listă neagră? Și dacă am alcătui, să zicem, una, de ce am limita-o la candidați neserioși sau recrutori lipsiți de profesionalism? De ce nu am extinde-o la clienți care nu plătesc la timp, manageri care nu au nicio legătură cu managementul, angajați care sunt plătiți degeaba și care nu produc nimic, prieteni care ne caută doar când au nevoie de ajutor (a se citi bani), angajați care fură, companii în care valorile sunt doar pe pereți etc.?

Am fost de-a lungul experienței mele, în mai multe ipostaze (în unele încă mai sunt): candidat, recrutor, manager, leader, mentor, trainer, antreprenor. Scriu despre experiențele întâlnite dorindu-mi mereu să contribui la a construi, a educa, a aduce valoare adăugată prin tot ceea ce fac. Și deși am întâlnit mulți, poate prea mulți oameni lipsiți de integritate, seriozitate, profesionalism, nu m-am gândit niciodată să-i pun pe o listă neagră pentru simplul motiv că până și pușcăriașii au dreptul la reabilitare și reintegrare în societate. Și pentru că nu accept discriminările și marginalizarea cu care ne întâlnim prea des, încă de mici copii. Și, nu în ultimul rând, sunt cel mai dur critic al meu.

Trăim într-o societate în care nimic nu mai este sigur (poate doar moartea și taxele, vorba lui Benjamim Franklin), în care minciuna, furtul, falsul au înlocuit în multe locuri tradiția și valorile, în care bunul simț nu mai primează, iar bunătatea și dăruirea sunt concepte perimate. Rezultatele sunt vizibile cu ochiul liber și de aceea cred că o listă neagră nu ne-ar ajuta în acest moment.

Ce ne-ar ajuta cu adevărat ar fi să o luăm de la zero, în multe domenii, sau să reconstruim ce am distrus. Nu ne ajută cu nimic să aruncăm cu noroi, lucru extrem de simplu și pe care toți îl putem face. Știu, pentru unii nu este decât o utopie, dar uitându-mă la oameni care au reușit, în ciuda tuturor obstacolelor cu care au luptat, zilnic, cu curaj și consecvență, nu pot decât să sper și să-mi doresc ca acest entuziasm și această dorință de a reuși să se poată propaga cât mai mult și cât mai des și mai departe către toți cei care mai au o fărâmă de dorință să schimbe ceva. Și nu numai.

Într-un articol pe care l-am scris recent spuneam că la nivel general culegem ce am semănat. Și atât timp cât eforturile noastre nu sunt unitare, într-o direcție pozitivă, de a face lucrurile să funcționeze, de a oferi soluții, nu de a crea probleme, de a iniția discuții, nu doar polemici, de a ne implica, de a ne sufleca mânecile și a pune umărul, nu vom reuși să ieșim din cercul vicios în care ne învârtim de prea mult timp. Poate că mă repet, dar subliniez că fără respect, bun simț, înțelegere, comunicare, orientare atât către oameni, dar și către rezultate, onestitate, muncă, multă muncă, educație, nu o vom scoate la capăt. Mulți vor argumenta aici că se luptă cu morile de vânt, că au încercat și că degeaba, că nu are rost, că e o investiție prea mare de timp și de resurse și altele din aceeași categorie.

Nu voi încerca să demontez în niciun fel această lipsă de încredere, voi spune doar atât: așa cum alții reușesc, prin muncă cinstită, putem reuși și noi. Iar dacă individual suntem deosebiți, putem fi extraordinari împreună. Totul e să învățăm să dăruim și să împărtășim, să înțelegem că nici noi nu le știm chiar pe toate, că va fi greu, dar nu imposibil, că va trebui să lăsăm orgoliile și interesele personale deoparte, că va trebui poate să ascultăm mai mult și să tăcem și să criticăm mai puțin. Și că indiferent de domeniu, nu există rețete general valabile, deci va trebui ori să creăm, să inventăm, ori să luăm din locuri unde funcționează și să adaptăm.

Referitor la conflictul dintre recrutori și candidați, regulile de mai sus sunt aplicabile de ambele părți. Haideți să începem să lucrăm unii cu alții și nu unii împotriva altora, să nu ne mai dorim să creăm liste negre, ci exemple de bune practici, să creăm modele de business, să dăm exemple pozitive, de lucruri care funcționează, să scoatem la iveală oamenii care pot și vor să ajute, să cerem ajutorul, că nu e nimic rușinos în asta, să sancționăm abaterile, nu să le ignorăm și să le ascundem sub preș, să venim cu soluții și idei de îmbunătățire, să combatem prin orice mijloace lipsa de omenie, de integritate, minciuna și încălcarea legii. Propun să începem cu noi, făcând curățenie în ceea ce ne privește pe noi și ceea ce putem schimba în bine, de azi, pentru că mâine poate fi prea târziu. Iar când totul va fi curat la noi în ogradă, putem să începem și împreună cu alții, nu împotriva lor.

Cred sincer că avem absolut toate ingredientele pentru succes. Doar că trebuie să învățăm să le punem împreună în mod corespunzător.

Voi încheia cu niște vorbe înțelepte ale lui Confucius:

,,Cel care mută un munte începe întotdeauna prin a îndepărta pietrele mai mici.”

Articol publicat și pe LinkedIn.

Share is care. 🙂

Mă găsiți aici: corina@dare.com.ro

Facebook: Facebook.com/neagu.corina.3

LinkedIN: Linkedin.com/in/CorinaNeagu



Leave a Reply